Tensiunea echivalentă rezultată (Huber-Mises-Hencky – HMH, von Mises) și deformația plastică sunt calculate pe plăci. Pentru plăcile din oțel se utilizează un model de material elasto-plastic. Se efectuează o verificare a deformației plastice echivalente. Eurocode (EN 1993-1-5, anexa C, par. C8, nota 1) recomandă o valoare limită de 5 %. Utilizatorul poate modifica această valoare în setările codului de calcul (Code setup).
Elementul de placă este împărțit pe grosime în cinci straturi de elemente finite de tip shell, iar comportamentul elastic/plastic este analizat separat în fiecare strat. Sumarul rezultatelor indică cea mai defavorabilă verificare dintre toate cele cinci straturi.
Metoda CBFEM poate furniza tensiuni ușor mai mari decât limita de curgere. Cauza este înclinarea ușoară a ramurii plastice a diagramei efort-deformație, utilizată în analiză pentru a îmbunătăți stabilitatea calculului interacțiunii. Aceasta nu reprezintă o problemă pentru calculul practic. La încărcări mai mari, deformația plastică echivalentă crește, iar îmbinarea cedează la depășirea valorii limită a deformației plastice.
